REZUMATE

Tratamentul prin metoda ”hybrid” al pacienţilor cu leziuni arteriale etajate

A. Țurcan, E. Bernaz, R. Cemîrtan, E. Otel, D. Jardan, S. Barat, D. Tabac, A. Ciubotaru
Secţia chirurgie vasculară, Laboratorul de cardiologie intervenţională şi endochirurgie I.M.S.P. Spitalul Clinic Republican

Cuvinte cheie: intervenţii ”hybrid”, by-pass, endovascular

Introducere: Pacienţii cu leziuni arteriale etajate, care suferă de ischemie critică, reprezintă 500-1000 cazuri noi anual per milion de populaţie în statele Europene şi ale Americii de Nord.
Material şi metode: Studiu include 2 loturi de pacienţi cu leziuni aterosclerotice trataţi prin abord endovascular şi/sau metoda ”hybrid”. În perioada anilor 2014-2018 s-au efectuat 235 angioplastii ale segmentului aorto-femural. Dintre aceştia 121 pacienţi au prezentat leziuni etajate, 93 de pacienţi fiind diagnosticaţi cu ischemie critică. La toţi 93 de pacienţi cu ischemie critică au fost practicate angioplastii (stentari) în segmentul aorto-femural. 53 de pacienţi dintre cei cu ischemie critică după tratamentul endovascular al segmentului aorto-femural au fost externaţi cu cedarea ischmiei pentru ca 16  să fie reinternaţi în prima lună cu semne de ischemie. La aceşti pacienţi s-au practicat: la 7 pacienţi – profundoplastii deschise, la 3 pacienţi – bypass-uri femuro-distale, la 5 pacienţi – angioplastii de a. femurală superficială şi/sau poplitee. Durata medie integrală de spitalizare – 8,3 zile. La 1 pacient s-a efectuat amputaţia gambei. Tactica intervenţiilor a fost apreciată conform indicelui profundo-aortal (2009). 40  pacienţi au fost trataţi prin metoda ”hybrid” în 1 şi/sau 2 şedinţe operatorii la aceeaşi spitalizare. Durata medie de spitalizare – 4,2 zile.
Rezultate: Toţi pacienţii au fost externaţi cu cedare de ischemie fără adresări repetate la 6-18 luni.
Concluzii: Tratamentul prin metoda ”hybrid” în ischemia critică este eficientă prin traumatism intraoperator minim (comparativ cu operaţiile deschise), spitalizare redusă şi rezultate satisfăcătoare.

 

 

Treatment by ”hybrid” method of patients with flattened arterial lesions

A. Țurcan, E. Bernaz, R. Cemîrtan, E. Otel, D. Jardan, S. Barat, D. Tabac, A. Ciubotaru
Vascular surgery department, Interventional cardiology and endosurgery laboratory, Republican Clinical Hospital

Keywords: “hybrid” interventions, by-pass, endovascular

Introduction: Patients with flattened injuries suffering from critical ischemia represent 500-1000 new cases annually per million population in the European and North American countries.
Material and methods: The study includes 2 groups of patients with atherosclerotic lesions treated by endovascular approach and/or the “hybrid” method. During 2014-2018, 235 aorto-femoral segment angioplasties were performed. Of these, 121 patients had flattened injuries, 93 patients were diagnosed with critical ischemia. In all 93 patients with critical ischemia, angioplasties were performed in the aorto-femoral segment. 53 patients with critical ischemia were discharged with no signs of ischemia after endovascular treatment of the aorto-femoral segment. 16 of them were hospitalized repeatedly in the first month with ischemia. Operations performed on them: 7 patients – profundal femural artery endarterectomy, 3 patients – femoral-distal bypasses, 5 patients – superficial femoral and/or popliteal femoral angioplasty. Average length of hospitalization – 8.3 days. 1 below the knee amputation was performed. The tactic of interventions was assessed according to the profound-aortic index (2009). 40 patients were treated with the “hybrid” method in 1 and/or 2 surgical sessions during the same hospitalization. Average hospitalization time – 4.2 days.
Results: All patients were discharged with ischemic failure without repeated addressing during 6-18 months.
Conclusions: “Hybrid” treatment in critical ischemia is effective, with minimal intraoperative trauma (compared to open surgery), reduced hospitalization and satisfactory results.

Cancer renal cu tromb metastatic în vena cavă inferioară şi atriul drept. Caz clinic

A. Țurcan, E. Otel, A. Castravet, R. Cemîrtan, D. Tabac, D. Jardan, V. Ştirbu, A. Ciubotaru
Secţia chirurgie vasculară, Laboratorul de cardiologie intervenţională şi endochirurgie I.M.S.P. Spitalul Clinic Republican ”T. Moşneagă”

Cuvinte cheie: cancer renal, hipernefrom, tromb metastatic în vena cavă inferioară

Introducere: Pacienţii cu cancer renal reprezintă 15.3 cazuri noi per 100,000 populaţie anual raportate în Statele Unite ale Americii.
Material şi metode: Pacientul T., b/48 ani, cu diagnosticul de: Cancer renal pe dreapta cu tromb metastatic în vena cavă inferioară şi atriul drept. În prima etapă s-a efectuat laparatomie mediană, nefrectomie pe dreapta, trombectomie din vena cavă inferioară subhepatică, plastia venei cave inferioare cu petic sintetic e-PTFES. În a doua etapă s-a efectuat sternotomie, bypass cardiopulmonar, trombectomie din atriul drept şi vena cavă inferioară suprahepatică.
Rezultate: Histologic a fost descoperit cancerul renal cu celule clare, ce reprezintă 80%-90% din cancerele renale. Pacientul a fost externat la a 9-a zi postoperator în stare generală satisfăcătoare.
Concluzii: Nefrectomia şi trombectomia din vena cavă inferioară în cazul hipernefroamelor cu tromb metastatic în vena cavă inferioară pot fi efectuate în siguranţă cu o rată înaltă de supravieţuire la distanţă a pacienţilor. Suportul de circulaţie extracorporeală este necesar doar în cazurile de extindere intracardiacă a trombului metastatic.

 

 

Renal cell carcinoma with metastatic thrombus in the inferior cava vein and right atrium. Clinical case

A. Țurcan, E. Otel, A. Castravet, R. Cemîrtan, D. Tabac, D. Jardan, V. Ştirbu, A. Ciubotaru
Vascular surgery department, Interventional cardiology and endosurgery laboratory, Republican Clinical Hospital ”T. Moşneagă”, Chisinau, Republic of Moldova

Keywords: renal cancer, hypernephroma, inferior cava vein metastatic thrombus

Introduction: Patients suffering from renal cancer, represent 15.3 new cases per 100,000 population, annually reported in the United States of America.
Materials and methods: Patient T., Male/48 years old, diagnosis: Right sided renal cancer, with right atrium and inferior cava vein metastatic thrombus. As first step, a median laparotomy was performed, right sided nephrectomy, subhepatic inferior cava vein thrombectomy, inferior cava vein plastics using synthetic PTFE patch. As second step – sternotomy, cardiopulmonary by-pass, right atrium thrombectomy and suprahepatic inferior cava vein thrombectomy.
Results: Clear cell renal cancer was confirmed histologically, that represents 80%-90% of the total amount of renal cancers. The patient was discharged 9 days after surgery, with satisfactory condition.
Conclusions:  Nephrectomy and inferior cava vein thrombectomy, in renal cancers with inferior cava vein metastatic thrombus, can be performed with safety, with a high rate of survival, also at distance in time. Extracorporeal circulation is necessary only in cases that include intracardiac thrombus extension.

Soluţia Chimney pentru un caz complex de Anevrism Aortic Juxtarenal

D. Trandafir, B. Dorobăţ, S. Condu, L. Malaia, B. Kahlil
Spitalul Universitar de Urgenţă, I.U.B.C.V. “Prof.Dr. C.C. Iliescu”

Cuvinte cheie: EVAR, Chimney

Pacient de 75 de ani hipertensiv, cu arteroscleroză plurivasculară, FiA cronică anticoagulată şi infarct miocardic în APP este diagnosticat CT cu anevrism de aortă juxtarenal de 74/118mm.
Din cauza anatomiei coletului şi a unghiului aortic mic (< 45°) cât şi începutul defectului aortic la nivel juxtarenal se optează pentru o abordare EVAR Chimney/Snorkel.
Această tehnică necesită două căi de acces retrograde, femurale şi o cale anterogradă tranbrahială. După trecerea câte unui ghid în fiecare a. renală pe cale transbrahială şi canularea lor două stenturi periferice Bentley BeGraft sunt poziționate. Apoi pe cale femurală se trece la montarea optimă a endoprotezei Jotec. Deşi implantarea stentului acoperit de pe ARD este un succes primar, acelaşi lucru nu se poate reuşi şi pentru ARS. Ca pas final al procedurii se poziţionează şi fixează şi ramul stâng al endograftului Jotec.
Pe aortografia de control s-a văzut o endoproteză bine montată şi permeabilă, cu endoleak minim tip II dar şi ARS stenozată sever proximal şi ocluzionată distal. Totuşi funcţia renală a pacientului nu s-a deteriorat parțial datorită rinichiului drept bine vascularizat cât şi anatomiei sale particulare cu o polară stângă înaltă conservată.
Angiograma cu substanţă de contrast CT la 6 luni a susținut rezultatul primar bun, de data asta fără vreun endoleak prezent, endograft viabil şi fără restenoză intrastent.

 

 

The Chimney solution for a complex case of Juxtarenal Aortic Aneurism

D. Trandafir, B. Dorobăţ, S. Condu, L. Malaia, B. Kahlil
Emergency University Hospital, I.U.B.C.V. “Prof.Dr. C.C. Iliescu”

Keywords: EVAR, chimney technique

75 years old hypertensive patient with plurivascular atherosclerosis, chronic atrial fibrillation in treatment with OAC and an Ischemic stroke in his personal history is diagnosed by contrast CT with an 74/118 Juxtarenal Aortic Aneurism.
Given the hostile neck anatomy, low aortic neck angulation (<45°) and juxtarenal beginning of the aortic defect is it opted for a Chimney/Snorkel EVAR approach.
This entails a bifemoral open retrograde way of access as well as a right transbrahial anterograde access. After the transbrahial wire passage and cannulation of both main renal arteries, two Bentley BeGraft peripheral cover-stents are set in place. Via the open femoral access the Jotec endograft is then securely implanted. While the cover-stent on the RRA is successfully deployed the same result can’t be obtained for the LRS. As a final step of the procedure the left branch of the Jotec endograft is set in place.
The control arteriography revealed a well fixated and permeable Endoprosthesis, with a minimal type II endoleak and with a severely stenotic proximal and occluded distal LRA. However, the patient didn’t show any renal function impairment party due to the well vascularized right kidney, but also to his particular anatomy, with a surviving high left polar renal artery.
The 6 months contrast CT Angiogram follow up sustained the early post-intervention good result with no persisting endoleak, viable endograft and no innerstent stenosis.

Un caz de infarct mezenteric acut post EVAR

D. Trandafir, B. Dorobăţ, S. Condu, L. Malaia, B. Kahlil
Spitalul Universitar de Urgenţă, I.U.B.C.V. “Prof.Dr. C.C. Iliescu”

Cuvinte cheie: EVAR, AMI, complicaţii

Pacient, în vârstă de 57 hipertensiv, fumător şi obez ca factori de risc CV asociați a fost supus unei proceduri hibrid de montare a unei endoproteze Jotec aorto-biiliace pe cale deschisă ca rezolvare a anevrismului aortic infrarenal. Montajul permeabil, bine circulat, fără endoleak.
Peste 5 zile postprocedural pacientul a dezvoltat simptome specifice infarctului mezenteric acut: dureri abdominale brusc instalate, generalizate şi mai intense în zona epigastrică, sensibilitate abdominală spontan şi la palpare, apărare musculară şi meteorism. CT-ul de urgență cu substanţă de contrast a evidențiat: ocluzie proximală de AMS de 22mm, distal de această leziune, lumen permeabil.
Având în vedere imagistică CT cazul este trimis către laboratorul de catheterism pentru confirmare şi tratament angiografic. După catheterizarea selectivă AMS se practică trombaspiraţie şi administrarea pe catheter de Integrilin. Pentru a asigura permeabilitatea arterei şi ramurilor sale se recurge la PTA cu balon şi implantarea de trei stenturi Biotronic AG Assurant Cobalt cu rezultat angiografic optim postprocedural cât şi la 24 de ore. Post-intervenţional simptomatologia se remite, tranzitul intestinal este reluat, fără durere remanentă.
Controlul la 6 luni a confirmat patența endograftului şi o AMS fără leziuni. Pacientul nu era simptomatic. Acest rezultat favorabil s-a datorat în mare parte diagnosticării precoce şi accesului rapid la tratament endovascular.

 

 

A case of AMI post Infrarenal Aortic Aneurysm Endograft repair

D. Trandafir, B. Dorobăţ, S. Condu, L. Malaia, B. Kahlil
Emergency University Hospital, I.U.B.C.V. “Prof.Dr. C.C. Iliescu”

Keywords: EVAR, AMI, complications

57 years old patient with smoking, obesity, hyperlipidemia as associated cv risk factors underwent a mixt procedure for infrarenal aortic aneurysmal with the fitting of a Jotec Aorto-Biiliac prosthesis by bifemoral open access. No endoleak was present, the endograft was well implanted and well circulated.
In five days time, after the procedure, the patient develops symptoms telling of AMI: abdominal pain with a sudden onset, including the entire abdominal area, especially acute in the epigastrium, high sensitivity freely and at palpations, muscular defence as well as meteorism were present. The emergency Contrast-CT revealed: proximal SMA occlusion of 22mm length, distal from this area the artery lumen was empty.
Given the CT scan image the case is referred to the Cath lab for further angiographic confirmation and treatment. After selective catheterization of the SMA it is opted for mechanical thromboaspiration of the cloth and, via catheter, Integrilin administration. To ensure the permeability of the artery and branches, balloon and stent assisted PTA is performed, using three Biotronic AG Assurant Cobalt stents with optimal angiographic results, as confirmed post procedure and as well after 24 hours.  Post-intervention the symptoms of acute mesenteric suffering were remitted, with bowl movement being present and the pain relieved.
The 6 months follow up exam confirmed a patent endograft and SMA without additional lesions. The patient was symptom free. This favourable outcome was due primarily to the early detection of the inner vessel occlusion as well as the prompt access to endovascular treatment.

Fistulă arteriovenoasă femurală – Prezentare de caz

R. Șuhanea, E. Jerzicska, A. Pop
Secția de Chirurgie Vasculară – Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, Bihor, România

Cuvinte cheie: reconstrucție de ax arterial și ax venos femural profund

Pacientul L.C., în vârstă de 38 ani, din mediul urban, este referit serviciului de chirurgie vasculară datorită prezenței unei ulcerații gambiere mediale, fără răspuns la terapia specifică dermatologică. Evaluarea clinică a pacientului evidențiază o ulcerație de tip venos, localizată gambier medial supramaleolar, boală varicoasă, freamăt pe traiectul pachetului vascular al coapsei medial. Evaluarea imagistică a pacientului evidențiază fistulă arteriovenoasă femuro-femurală dreaptă, anevrism venos la nivelul fistulei, ocluzie venă femurală imediat deasupra fistulei, boala varicoasă secundară.
Pacientul este propus pentru cura chirurgicală a fistulei arteriovenoase și restabilirea continuității axului venos profund. Se intervine chirurgical practicându-se rezecție segmentară arteră femurală superficială și reconstrucție prin interpoziție de grefon venos safen autolog inversat. Se practică reconstrucție de venă femurală prin bypass venos femuro-femural cu interpoziție de grefon venos safen autolog. Se indică contenție elastică prin ciorap compresiv imediat postoperator.
Evoluție postoperatorie grevată de sângerare locală exteriorizată prin tubul de dren, care se agravează la contenție. Se reintervine chirurgical fără a se decela o sursă hemoragică la nivelul plăgii operatorii. Se decide utilizarea contenției elastice intermitent până la stabilizare.
Pacientul se externează cu plagă chirurgicală în curs de vindecare, sufuziuni sanguine periincizionale, ulcer gambier în curs de vindecare, fără claudicație, fără edeme.

 

 

Femoral arteriovenous fistula – Case presentation

R. Şuhanea, E. Jerzicska, A. Pop
Department of Vascular Surgery – Emergency County Clinical Hospital Oradea, Bihor, Romania

Keywords: femoral arterial and deep venous shaft reconstruction

A 38-year-old urban patient is referred to the vascular surgery service due to the presence of a medial ulcer of the right calf, without response to dermatological specific therapy. Clinical evaluation of the patient reveals venous ulceration, localized on the right calf, right above the medial malleolus, varicose disease, thrill on the medial thigh venous vascular tract. The imaging of the patient reveals right femoral-femoral arteriovenous fistula, venous aneurysm in the fistula, femoral vein occlusion immediately above the fistula, secondary varicose disease. The patient is proposed for the surgical cure of arteriovenous fistula and restoring the continuity of the deep venous shaft. Surgical intervention is performed by segmental resection of the superficial femoral artery and reconstruction by reversed autologous saphenous venous graft interposition. Femoral vein reconstruction is performed by femoral-femoral venous bypass with autologous saphenous venous graft interposition. Elastic contention is indicated by compression stocking immediately after surgery.
Postoperative evolution is marked by a local bleeding outward through the drain tube, which aggravates in contention with compression stocking. The patient is operated in emergency for bleeding control, but there was no hemorrhagic source found. It is decided to use the intermittent elastic contention until stabilization.
The patient is discharged with undergoing healing of the surgical wound, hemorrhagic effusion at the side of the incision, undergoing healing ulcerous of the calf, without claudication, without edema.

Un caz aparte de anevrism de aortă toracică descendentă

C. Strobescu-Ciobanu1, L.G. Baroi1,2, I.M. Cazan1,2, S. Silistru1, I. Grosu1, R.F. Popa1,2
1Clinica de Chirurgie Vasculară, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Spiridon”, Iaşi, România
2Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi, România

Cuvinte cheie: anevrism aortă toracică

Anevrismele de aortă toracică descendentă sunt adesea diagnosticate în mod neașteptat la pacienți cu acuze nespecifice. Dorim să vă prezentăm un caz de anevrism de aortă toracică la o pacientă de 60 de ani investigată anterior endoscopic și prin ecografie abdominală la care suspiciune de diagnostic inițială a fost de ulcer gastric. Angio-CT-ul evidenţiază un anevrism de aortă toracică de 90/84/138 mm în diametru. Se intervine chirurgical în urgență practicându-se anevrismectomie urmată de interpoziţie aortică cu grefon sintetic. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă. CT-ul de control efectuat la o lună postoperator susține rezultatele excelente. Anevrismul toracic mai mare de 60 mm are un risc mai mare de ruptură la femei, dar caracterul non-micotic îi dă un prognostic mai bun. Deși cura anevrismului aortic toracic se realizează din ce în ce mai mult printr-o abordare endovasculară, intervenția chirurgicală deschisă rămâne o soluție viabilă.

 

 

An unexpected case of thoracic aortic aneurysm

C. Strobescu-Ciobanu1, L.G. Baroi1,2, I.M. Cazan1,2, S. Silistru1, I. Grosu1, R.F. Popa1,2
1Vascular Surgery Clinic, County Emergency Clinical Hospital “St. Spiridon “, Iasi, Romania
2University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa”, Iasi, Romania

Keywords: thoracic aortic aneurysms

Descending thoracic aortic aneurysms, are often unexpectedly diagnosed in patients with unrelated complaints. We report a case of thoracic aortic aneurysm in a 60- year-old female patient who was investigated several times including by endoscopy and abdominal ultrasound and initially suspected to have peptic ulcer. Angio-CT revealed a thoracic aortic aneurysm 90/84/138 mm in diameter. She underwent emergency surgery consisting in resection of the aneurysm followed by synthetic graft replacement of the descending aorta. The evolution was uneventful. Follow up CT performed 1 month after showed excellent results.  Thoracic aneurysm larger than 60 mm have higher risk of rupture in women, though being a non-mycotic aneurysm gives a better prognostic. Although, thoracic aortic aneurysm is increasingly performed via an endovascular approach open surgery remains a viable solution.

Endarterectomia carotidiană: United Lincolnshire Hospitals Trust – experienţa spitalului Pilgrim Septembrie 2016 – Iulie 2018

T. Somacescu, J. Mohan, N. Arya, P. Lee Chong, M. Subramaniam
Pilgrim Hospital, United Lincolnshire Hospitals NHS Trust, UK

Cuvinte cheie: spitalul Pilgrim, United Lincolnshire Hospitals NHS Trust, endarterectomia carotidiană

Au fost revăzute toate procedurile de EAC efectuate la United Lincolnshire Hospitals Trust în perioada Septembrie 2016 – Iulie 2018. Rezultatele obţinute au fost prezentate şi comparate cu ghidurile NICE referitoare la căile de tratament pentru pacienţii cu AVC/AIT în UK.
Au fost revăzute:

  • numărul total de pacienţi care au avut endarterectomie carotidiană – pentru o populaţie de aproape 750 000.
  • raportul bărbaţi/femei.
  • interval de vârstă.
  • interval de timp între simptomul neurologic şi operaţie.
  • tipuri de proceduri chirurgicale: endarterectomie carotidiană cu sau fără petec.
  • tipuri de anestezie: anestezie generală, anestezie locală.
  • durata de spitalizare.
  • rezultatele EAC: supravieţuire, deces/AVC, infarct miocardic, leziune de nerv cranian, reintervenţie de urgenţă, patenta arterei carotide operate la 4 săptămâni de la operaţie.

Concluzii: Rezultatele procedurilor de endarterectomie carotidiană au fost în intervalul mediu în UK pentru acest tip de procedură. În majoritatea cazurilor a fost posibilă recomandarea NICE referitor la intervalul de timp între simptome şi operaţie.
AIT – Atac Ischemic Tranzitor
AVC – Atac Vascular Cerebral
EAC – Endarterectomie Carotidiană
NICE – Institutul Naţional pentru Sănătate şi Îngrijire de Excelenţă (oferă orientare şi consiliere naţională pentru a îmbunătăţi sănătatea şi asistenţa socială)

 

 

Carotid endarterectomy: United Lincolnshire Hospitals Trust – Pilgrim hospital experience September 2016 – July 2018

T. Somacescu, J. Mohan, N. Arya, P. Lee Chong, M. Subramaniam
Pilgrim Hospital, United Lincolnshire Hospitals NHS Trust, UK

Keywords: Pilgrim Hospital, United Lincolnshire Hospitals NHS Trust, carotid endarterectomy

We reviewed all CEA procedures done in ULHT between September 2016 and July 2018. The results were presented and compared with recommendation of NICE guidelines regarding the pathway of treatment for patients with stroke/TIA in UK.
It has been reviewed:

  • the number of patients for CEA for a catchment population of up to 750 000
  • male to female ratio
  • age interval
  • time interval between symptoms and surgical procedures
  • type of surgical procedures: carotid endarterectomy with or without patch
  • type of anaesthesia: general anaesthesia, local anaesthesia
  • hospital stay
  • results of carotid endarterectomy: survival, death/stroke, myocardial infarction, cranial nerve damage, urgent re intervention, patency of operated carotid artery at 4 weeks from operation.

Conclusions: The results of carotid endarterectomy procedures were in range with average UK results for this kind of procedure. Most of the cases met the NICE guidelines recommendations regarding the time interval between the symptoms and surgery.
NICE – The National Institute for Health and Care Excellence (provides national guidance and advice to improve health and social care).
CEA – Carotid Endarterectomy.
TIA – Transient Ischemic Attack.
ULHT – United Lincolnshire Hospitals NHS Trust

Stenoză de arteră carotidă bilateral

A. Scarlat, L. Mărginean, E. Russu
Compartiment Chirurgie Vasculară, Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş, Tg. Mureş, România

Cuvinte cheie: hipertensiune arterială, stenoză de arteră carotidă, angiografie

Introducere: Stenoza carotidiană este deseori asociată cu hipertensiunea arterială.
Studiul Sapphire a stabilit criteriile de încadrare a pacienţilor într-un grup definit ca având risc crescut pentru trombendarterectomia carotidiană.
Prezentare caz: Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 70 ani, cunoscută în antecedente cu hipertensiune arterial, cardiopatie ischemică cronică, hiperlipidemie mixtă, care se prezintă în clinica noastră acuzând cefalee, vertij şi fatigabilitate. Se efectuează angiografie, în urma căreia se pune diagnosticul de stenoză de arteră carotidă bilateral. Se intervine intervenţional şi se practică angioplastie, traversând leziunile stenotice de la nivelul arterei carotid comune, arterei carotide interne stângi, urmată de implantarea unui stent de tip Wallstent Carotid, ulterior de postdilatare cu balon de 6×20 mm 6 atm. Injectarea de control pune în evidenţa o poziţie bună a stentului la peretele arterial, recanalizarea completă a segmentelor abordate, cu flux bun angiografic, fără stenoze reziduale.
Concluzii: Un predictor important de risc pentru stroke post-operator este stenoza subocluzivă sau ocluzie controlaterală.
Managementul decizional trebuie modulat în funcţie de fiecare pacient, de anatomia acestuia, de comorbidităţi şi nu în ultimul rând de experienţa endovasculară a celui care performează procedura.

 

 

Carotid bilateral stenosis

A. Scarlat, L. Mărginean, E. Russu
Vascular Surgery Department, Emergency Clinical County Hospital Tg. Mures, Tg. Mures, Romania

Keywords: hypertension, carotid stenosis, arteriography

Introduction: Carotid stenosis is often associated with hypertension.
Sapphire study set the criteria for inclusion of patients in a defined group as having an increased risk for carotid thrombendarterectomy.
Case presentation: We present the case of a 70-year-old patient, known with hypertension, chronic ischemic cardiopathy, mixed hyperlipidemia, who is present in our clinic accusing headache, vertigo and fatigue. Angiography is performed, which results in the diagnosis of bilateral carotid artery stenosis. Interventional surgery and angioplasty are performed, crossing the stenotic lesions of the carotid artery, the left internal carotid artery, followed by the implantation of a Wallstent Carotid stent 6×20 mm 6 atm. Injection control reveals a good position of the stent in the arterial wall, complete recanalization of the segments approached, good angiographic flow without residual stenosis.
Conclusions: An important risk predictor for post-operative stroke is sub-occlusive stenosis or controllateral occlusion.
Decision-making must be modulated by each patient, by his anatomy, by comorbidities, and last but not least by the endovascular experience of the person performing the procedure.

By-pass aorto-mezenteric

A. Scarlat, L. Toma, E. Russu
Compartiment Chirurgie Vasculară, Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş, Tg. Mureş, România

Cuvinte cheie: ischemie critică, by-pass aorto-mezenteric, stenoza arteră mezenterică

Introducere: Ischemia mezenterică cronică are o incidenţă mult mai mică decât cea acută, dar pune aceleaşi probleme în ceea ce priveşte supravieţuirea pacienţilor. Raportarea rezultatelor pe termen lung pentru chirurgia deschisă este crucială pentru alegerea cât mai corectă a unei anumite tehnici.
Prezentare de caz: Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 39 de ani, cunoscută în antecedente cu rinichi unic chirurgical, insuficienţa renală cronică st V şi hipertensiune arterială, care se prezintă în clinica noastră cu dureri abdominale de intensitate crescută. Se efectuează angio-CT şi se pune diagnosticul de stenoză parţială de arteră mezenterică superioară. Se intervine chirurgical şi se practică by-pass aorto mesenteric retrograd cu proteză Goretex diametru 5mm. Evoluţia este favorabilă, pacienta externându-se la 6 zile postoperator.
Concluzii: În situaţiile în care approach-ul endovascular eşuează sau nu are indicaţie (leziuni extinse pe mai mulţi centimetri de la originea arterei mezenterice superioare) chirurgia deschisă este indicaţia de elecţie în ischemia cronică mezenterică.
Alegerea tehnicii (reimplantare, endarterectomie, by-pass anterograd sau retrograde) este la latitudinea operatorului, în funcţie de leziuni. O superioritate teoretică a by-pass-ului anterograd se datorează faptului că aorta în porţiunea supraceliacă este mai frecvent indemna (neaterosclerotică). În contrast, tehnica retrograde presupune o expunere mai facilă a vasului de in-flow.
În clinica noastră revascularizaţia aorto-mezenterică a devenit o preocupare constantă în ultimii ani.
Susţinem tehnica retrogradă, în sprijinul căreia vine evoluţia bună a pacienţilor cărora le-am aplicat-o.

 

 

Aorto-mesenteric by-pass

A. Scarlat, L. Toma, E. Russu
Vascular Surgery Department, Emergency Clinical County Hospital Tg. Mures, Tg. Mures, Romania

Keywords: critical ischemia, aorto-mesenteric by-pass, mesenteric artery stenosis

Introduction: Chronic mesenteric artery disease has a much lower incidence than the acute one, but it raises the same problems in terms of patient survival. Reporting long-term outcomes for open surgery is crucial to the right choice of a particular technique.
Case presentation: We present the case of a 39-year-old patient known with single surgical kidneys, chronic kidney failure and hypertension, who is present in our clinic with abdominal pain with high intensity. Angio-CT is performed and presents the diagnosis of partial upper mesenteric artery stenosis.
We performing a retrograde aorto-mesenteric by-pass with a Goretex 5mm diameter prosthesis. Evolution is favourable, leaving the patient 6 days postoperatively.
Conclusions: In situations where the endovascular approach fails, or has no indication (multiple incidence lesions from the origin of the superior mesenteric artery) open surgery is the indication in chronic mesenteric ischemia.
Choosing the technique (reimplantation, endarterectomy, anterograde or retrograde by-pass) is at the discretion of the surgeon, depending of the lesions. A theoretical superiority of the anterograde by-pass due to the fact that the aorta in the overpass portion is more common (non-atherosclerotic). In contrast, retrograde technique implies an easier exposure of the in-flow vessel.
In our clinic aorto-mesenteric revascularization has become a constant concern in recent years.
We support the retrograde technique due to the good evolution of patients we applied.

Studiu comparativ între două loturi de pacienţi cu boală venoasă operaţi clasic sau cu ablaţie endovenoasă

R.F. Popa1,2, L.G. Baroi1,2, C. Strobescu-Ciobanu1,2, I.M. Cazan1,2, S. Silistru1, I. Grosu1, M. Chelaru2
1Clinica de Chirurgie Vasculară, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Spiridon”, Iaşi, România
2Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi, România

Cuvinte cheie: ablaţie endovenoasă, LASER

Studiul își dorește o analiză comparativă a două loturi de studiu (câte 25 de pacienți) la care  s-a efectuat intervenție pentru boală venoasă cronică: tratament prin laserablaţie sau tratament clasic. Analizând rezultatele privind gradul bolii după clasificarea CEAP, observăm faptul că, preoperator, nu există diferențe semnificative statistic între cele 2 grupuri. Scorul de severitate clinică – Venous Clinically Severity Score (VCSS) sugerează, de asemenea, includerea în studiu a două loturi asemănătoare. Indexul global al scorului – Chronic Venous Insufficiency Questionnaire (CIVIQ-20-GIS) al celor două loturi de pacienți prezintă o diferență semnificativă statistic pre-operator, acest lucru ajutând de asemenea la susținerea unei ipoteze secundare. Post-intervențional, s-au obținut diferențe semnificative statistic atât privind clasa CEAP, cât și scorurile VCSS și GIS.  Toate diferențele sugerează o evoluție mai bună și un nivel mai crescut al calității vieții pentru lotul pacienților la care s-a intervenit endovenos, LASER.
Remarcăm de asemenea un grad de satisfacţie crescut al răspunsurilor lotului LASER la întrebările din chestionarul CIVIQ-20 ce vizează în mod direct durerea, neplăcerile la muncă și neplăcerile în urma ortostatismului prelungit, diferența fiind semnificativă.
Chiar dacă lotul actual este mic rezultatele ne încurajează să îl completăm și să continuăm urmărirea pacienților.

 

 

Comparative study between two groups of patients with chronic venous disease treated either by open surgery or endovenous laser ablation

R.F. Popa1,2, L.G. Baroi1,2, C. Strobescu-Ciobanu1,2, I.M. Cazan1,2, S. Silistru1, I. Grosu1, M. Chelaru2
1Vascular Surgery Clinic, County Emergency Clinical Hospital “St. Spiridon “, Iasi, Romania
2University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa”, Iasi, Romania

Keywords: endovenous ablation, LASER

The following paper is a comparative study of 2 groups (25 patients each) with an intervention for varicose veins, either with endovenous LASER ablation or open surgery.
The analysis of the results with regards to the pre-operatively CEAP stages of the varicose veins disease, shows no difference between the 2 groups. The Venous Clinically Severity Score (VCSS) shows that the groups are matching. The Global Index Score of the Chronic Venous Insufficiency Questionnaire (GIS- CIVIQ-20) for the two groups shows a statistically difference pre-operatively, that sustains a second hypothesis.
Post-interventional, there are statistically difference that includes CEAP stages, VCSS and GIS scores. This difference suggests a better evolution and an improved quality of life for the group with endovenous LASER ablation.
We observed also an increased satisfaction from the LASER groups, for CIVIQ-20 questionnaire that includes pain, discomfort when working or long standing.
Even if the groups are small, the results are an encouragement to enrol patients in the 2 groups and to continue studying the results.