REZUMATE

Analiza comparativă a ghidurilor AHA și ESVS în recomandarea exercițiului fizic la pacienții cu BAP

S. Miron
Clinica de Chirurgie Vasculară Timișoara, România

Cuvinte cheie: BAP, recuperare vasculară, ghiduri

Analiza comparativă a celor două mari ghiduri ce recomandă exercițiul fizic la pacienții cu BAP vine în întâmpinarea necesității de recomandare a acestei forme complementare de tratament. Nu este un secret ca activitatea fizică în cazul acestui tip de pacient este necesară și suficient documentată, dar în același timp insuficient recomandată.
Prezentarea are ca scop evidențierea ultimelor recomandări pentru exercițiul fizic și pune în lumină importanța, efectele pozitive și lipsa contraindicațiilor pentru această abordare, precum și costurile reduse ale exercițiului fizic supervizat comparativ cu eficiența tratamentului.
Concluzia este una comună și anume că exercițiul fizic trebuie recomandat pacienților cu BAP ca parte din tratamentul conservator, dar și celor care au trecut printr-o intervenție chirurgicală de revascularizare ca formă de prevenție secundară.

 

 

Physical activity in patients with pad: a comparison of AHA and ESVS guidelines

S. Miron
Vascular Surgery Unit Timisoara, Romania

Keywords: PAD, vascular rehabilitation, guidelines

The comparison of the american and european guidelines for physical activity in patients with PAD is needed for the recommendation and dosage of this treatment. Even if walking and other forms for exercise are beneficial for this type of patient and there are lots of clinical trials that recommend it, this form of therapy is still poorly used in Romania.
The purpose of the presentation is to highlight the updated information in the guidelines, the positive effects of exercise and the cost-effectiveness of the supervised treatment.
The conclusion is common in both guidelines, that supervised physical activity in PAD patients is beneficial both as part of the conservative treatment, but also for secondary prevention of surgical patients.

Reconstrucția trifurcației arterei poplitee – ”limb salvage solution”

E. Jerzicska, A. Pop, R. Șuhanea
Secția de Chirurgie Vasculară – Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, Bihor, România

Cuvinte cheie: sindrom de ischemie critică, tehnici de reconstrucție, diminuarea amputațiilor de necesitate

Tratamentul sindromului de ischemie critică de membru este una dintre cele mai dificile situații clinice prezente constant în serviciile de urgență. Tratamentele propuse la momentul de față sunt extreme de vaste, depind în mare măsură de calificarea personalului de gardă, a dotărilor existente și/sau disponibile, susținerii materiale etc. Terapia chirurgicală deschisă sau endovasculară încearcă astăzi să își contureze indicațiile, însă diferențele interoperatori sunt încă mari, motiv pentru care reproductibilitatea acestor proceduri lasă de dorit.
Prezentăm experiența noastră în domeniul tratamentului pacienților cu arteriopatie cronică obliterantă a membrelor inferioare cu localizare infrapoplitee, care se prezintă cu sindrom de ischemie critică de membru inferior. Problema principală a bypass-urilor infrapopliteale este reprezentată de asigurarea unei descărcări viabile pe trunchiurile gambiere. Abordarea chirurgicală reconstructivă a arterei poplitee în segment III, trunchiului tibio-peronier, arterelor tibială anterioară, posterioară sau fibulară, în contextul eliminării leziunilor de la acest nivel permite obținerea unor rezultate satisfăcătoare în ceea ce privește prezervarea segmentelor membrului afectat. Combinarea procedurilor de endarterectomie directă sau eversională, angioplastie de lărgire sau reconstrucție cu material autolog este dificilă tehnic, necesită timp, însă permite, în experiența noastră, limitarea necesității de amputații majore în aproximativ 70% din cazuri.
Rezultatele obținute de echipa noastră se bazează pe evaluarea unui lot consecutiv de 70 de pacienți tratați în perioada 2017-2018. Considerăm că scăderea necesității amputațiilor majore cu 70% este un rezultat acceptabil, motiv pentru care utilizarea acestei tehnici este salutară.

 

 

Reconstruction of the trifurcation of the popliteal artery – “limb salvage solution”

E. Jerzicska, A. Pop, R. Şuhanea
Department of Vascular Surgery – Emergency County Clinical Hospital Oradea, Bihor, Romania

Keywords: critical ischemia syndrome, reconstruction techniques, diminishing of the amputations

Treatment of critical limb ischemia syndrome is one of the most difficult clinical conditions presented in emergency services. The currently proposed treatments are extremely extensive, largely depending on the qualifications of on-call staff, existing and / or available endowments, material support etc. Open or endovascular surgical therapy is currently trying to outline its guidelines, but interoperable differences are still high, which is why the reproductibility of these procedures is not desirable.
We present our experience in the treatment of patients with chronic obliterate arteriopathy of inferior limbs with infrapopliteal localization, who present with lower-grade critical ischemia syndrome. The main issue of infrapopliteal bypasses is to ensure a viable outflow on the arterial trunks of the calf. The reconstructive surgical approach of the 3rd segment of the popliteal artery, the tibio-peronian trunk, the anterior, posterior or fibular artery, in the context of the removal of the lesions at this level, allows us to achieve satisfactory results in preserving the affected member segments. The combination of direct or eversional endarterectomy, angioplasty enlargement or reconstruction with autologous material is technically difficult, requires time, but allows us to limit the need for amputation in about 70% of our cases.
The results obtained by our team are based on the evaluation of a consecutive batch of 70 patients treated between 2017 and 2018. We consider that the reduction in the need for amputations by 70% is an acceptable result, which is why we consider that the use of this technique is welcoming.

Chirurgia vasculară minim invazivă – o nouă tendință în medicina vasculară modernă

E. Jerzicska, A. Pop, R. Șuhanea
Secția de Chirurgie Vasculară – Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, Bihor, România

Cuvinte cheie: operații mai scurte, cost-eficiente, reproductibile

Considerată “gold standard” de foarte mulți ani, chirurgia vasculară deschisă este marcată de dificultăți generate de caracterul invaziv major care se reflectă în evoluția intra- și postprocedurală a pacienților. Utilizarea tehnicilor chirurgicale minim invazive permite o abordare diferită, grevată de evoluții postoperatorii mai predictibile, mai scurte, mai cost-eficiente și mai reproductibile.
Revascularizarea chirurgicală cerebrală – cea mai frecventă procedură în acest context, este endarterectomia carotidiană. Acest procedeu poate fi realizat în mod miniminvaziv, în anestezie loco-regională, printr-un abord care presupune o incizie de 3-4 cm. Avantajele acestui procedeu sunt reprezentate de invazivitate scăzută, risc de sângerare scăzut, costuri reduse, spitalizare redusă. Revascularizarea chirurgicală a leziunilor arteriale aorto-iliace este un alt domeniu în care abordul miniminvaziv își face loc. Avantajele obținute prin pontajele aorto-ilio-femurale uni- sau bilaterale sunt de necontestat însă presupun procedee clasice cu o invazivitate mare care atrag după sine morbidități importante. Chirurgia flebologică – utilizarea tehnicilor chirurgicale minim invazive ecoghidate intraoperator împreună cu tehnicile endovasculare deja bine poziționate în practica medicală: laserterapia endovenoasă, ablația cu radiofrecvență sau procedee mai puțin uzitate precum utilizarea adezivilor intravasculari, a ablației cu aburi, a scleroterapiei cu spumă ecoghidate.
În concluzie, asocierea diverselor oportunități tehnologice la practica curentă medicală permite abordarea în moduri noi, mai puțin invazive și prin urmare cu o cost-eficiență medicală crescută a unor leziuni vasculare de gravități diferite, însă cu impact populațional semnificativ.

 

 

Minimal invasive vascular surgery- a new trend in the modern vascular medicine

E. Jerzicska, A. Pop, R. Şuhanea
Department of Vascular Surgery – Emergency County Clinical Hospital Oradea, Bihor, Romania

Keywords: shorter operations, cost-effective, reproducible post-operative evolution

Considered a “gold standard” for many years, open vascular surgery is marked by difficulties resulting from the major invasive character that is reflected in intra- and post-procedural evolution of patients. The use of minimally invasive surgical techniques allows a different approach, striking for more predictable, shorter, cost-effective, and more reproducible post-operative evolution.
Surgical cerebral revascularization – the most common procedure in this context, is carotid endarterectomy. This procedure can be minimally invasive, in loco-regional anesthesia, through an approach involving a 3-4 cm incision. The advantages of this procedure are low invasiveness, low bleeding risk, low costs, reduced hospitalization. Surgical revascularization of aorto-iliac arterial lesions is another area in which the minimal invasive approach takes place. Advantages obtained through single or bilateral aorta-ilio-femoral controversies are unquestionable, but they involve classical procedures with high invasiveness that attract important morbidity. Phlebological Surgery – the use of minimally invasive surgical techniques that are highly echo-guided in conjunction with endovascular techniques already well-positioned in medical practice: endovenos laser laser therapy, radio-frequency ablation, or less commonly used methods such as intravascular adhesives, steam ablation, sclerotherapy.
In conclusion, the combination of various technological opportunities to current medical practice allows for approaching in new, less invasive and therefore cost-effective medical procedures of vascular lesions of different gravity but with significant population impact.

Abordarea chirurgicală minim invazivă a stenozei de arteră carotidă internă

E. Jerzicska, A. Pop, R. Șuhanea
Secția de Chirurgie Vasculară – Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, Bihor, România

Cuvinte cheie: stenoză arteră carotidă internă, abord minim invaziv, anestezie generală sau loco-regională

Tendințele actuale de tratament ale leziunii carotidiene sunt împărțite astăzi între chirurgia deschisă și chirurgia endovasculară. Dorim să prezentăm o abordare deosebită a leziunii carotidiene în contextul tratamentului chirurgical deschis. Metodele de abord chirurgical utilizate de rutină în patologia carotidiană constau în incizii mari longitudinale sau transversale chirurgicale. Îmbinarea experienței utilizării celor 2 modalități de abord a permis cristalizarea unei tehnici deosebite, minim invazive, de expunere a bifurcației arterei carotide interne.
Incizia utilizată este de aproximativ 3-4 cm, transversală, la nivelul proiecției tegumentare a bifurcației arterei carotide. Pentru o expunere adecvată este necesară efectuarea unui mapping ecografic preoperator. Crearea unui spațiu de lucru tridimensional permite efectuarea manevrelor chirurgicale necesare pe parcursul intervenției – disecția, arteriotomia, endarterectomia, sutura vasculară. Șuntarea intravasculară este de asemenea posibilă fără inconveniențe importante. Anestezia utilizată poate fi generală, cu intubație orotraheală sau bloc cervical profund și/sau superficial.
Intervenția chirurgicală vasculară utilizată de noi, de rutină, constă în endarterectomie eversională a bifurcației arterei carotide. Utilizarea șuntului intravascular este rutina în contextul anesteziei generale sau selective în contextul anesteziei loco-regionale. Rezultatele obținute utilizând această metodă de abord minim invaziv sunt similare tehnicii clasice. Am evaluat rezultatele imediate și tardive la 40 de cazuri de endarterectomie carotidiană efectuată prin abord minim invaziv și le-am comparat cu rezultatele obținute la 40 de cazuri similare tratate prin tehnica clasică.
În concluzie considerăm că abordarea minim invazivă a bifurcației carotidiene este o variantă care nu influențează rezultatele tratamentului chirurgical, oferind avantajul minim invazivității în schimb.

 

 

Minimally invasive surgical approach of the internal carotitis artery stenosis

E. Jerzicska, A. Pop, R. Şuhanea
Department of Vascular Surgery – Emergency County Clinical Hospital Oradea, Bihor, Romania

Keywords: internal carotid artery stenosis, minimally invasive approach, general or loco-regional anesthesia

The current treatment trends of the carotid lesion are now divided between open surgery and endovascular surgery. We want to present a special approach to carotid lesions in the context of open surgical treatment. The routine surgical approaches used in carotid pathology consist of large longitudinal or transverse surgical incisions. The combination of the experience of using the two approaches allowed the crystallization of a special, minimally invasive technique of exposing the internal carotid artery bifurcation.
The incision used is approximately 3-4 cm, transverse, at the level of the skin projection of the carotid artery bifurcation. For a proper exposure, it is necessary to perform a preoperative ultrasound mapping. The creation of a three-dimensional work space allows the necessary surgical manoeuvres during the intervention – dissection, arteriotomy, endarterectomy, vascular suture. Intravascular shunting is also possible without major inconveniences. The anesthesia used may be general, with orotracheal intubation or deep and / or superficial cervical block.
The routine surgical intervention consists of the eversion endarterectomy of the carotid artery bifurcation. The use of intravascular shunt is routine in the context of general anesthesia and selective in the context of loco-regional anesthesia. The results obtained using this minimally invasive approach are similar to classical techniques. We evaluated the immediate and late results in 40 cases of carotid endarterectomy performed by the minimally invasive approach and compared them with the results obtained in 40 similar cases treated by classical technique.
In conclusion, we believe that the minimally invasive approach of the carotid bifurcation is a variant that does not influence the results of surgical treatment, offering the minimal advantage of invasiveness instead.

Tratamentul endovascular al leiomiomului uterin simptomatic

D. Jardan, Ala Țurcan, A. Țurcan, E. Otel, C. Otel, R. Cemîrtan, E. Bernaz, V. Gura
Secţia chirurgie vasculară, Cabinetul de cardiologie intervenţională şi endochirurgie, Spitalul Clinic Republican ”T. Moşneagă”, Chişinău, Republica Moldova

Cuvinte cheie: leiomiom simptomatic, endovascular, embolizare

Introducere: Miomul uterin afectează femei de vârstă reproductivă şi reprezintă 40%  din structura morbidităţii ginecologice şi una din cauzele infertilităţii feminine. 70% de cazuri cu miom uterin simptomatic ajung la histerectomii.
Materiale şi metode:  Studiul este de tip retrospectiv, desfăşurat în perioada 2005 – 2015 şi cuprinde un lot de paciente cu leiomiom uterin, internate în Secţia chirurgie vasculară pentru tratament endovascular – embolizarea arterelor uterine (EAU). Au fost analizate datele demografice, anamneza ginecologică, manifestările clinice, volumul intervenţiilor, succesul clinic şi funcţia reproductivă postoperatorie.
Rezultate: În 10 ani au fost operate cu EAU 278 femei, 124 au fost incluse în studiu, vârsta 20-55 ani, miom simptomatic 82% (102), dimensiuni noduli – 3-20 cm, funcţia reproductivă nerealizată – 37% (46): 16% – nulipare, 21% – cu infertilitate secundară, 10% – cu infertilitate primară. 66% (82) au refuzat histerectomia, 24% (30) au avut contraindicaţii pentru intervenţia chirurgicală iar 3% (4) au suportat miomectomii în antecedente. EAU bilateral – 120 (98%) de cazuri cu succes tehnic. Succes clinic – 95% cazuri, în 3 cazuri s-a efectuat miomectomie conservativă în mod planic, 5 cazuri – histerectomie. La 17% (22) după EAU au survenit sarcini, copii născuţi – 11, prin cezariană – 3.
Concluzii: EAU e o metodă sigură şi eficientă, mininvazivă în tratamentul fibromiomului uterin. Poate fi aplicată ca o primă etapă femeilor care doresc păstrarea uterului sau au contraindicaţii pentru tratament chirurgical. EAU necesită o selecţie riguroasă a pacientelor pentru au evita complicaţiile postoperatorii.

 

 

Endovascular treatment of symptomatic uterine leiomyoma

D. Jardan, Ala Țurcan, A. Țurcan, E. Otel, C. Otel, R. Cemîrtan, E. Bernaz, V. Gura
Vascular Surgery Department, Interventional Cardiology and Endosurgery Cabinet, Republican Clinical Hospital “T. Moşneagă”, Chişinău, Republic of Moldova

Keywords: symptomatic leiomyoma, endovascular, embolization

Introduction: Uterine myoma affects women of reproductive age and accounts for 40% of the structure of gynecological morbidity and one of the causes of female infertility. 70% of cases with symptomatic uterine myoma reach hysterectomy.
Materials and methods: The retrospective study, carried out between 2005 and 2015, comprises a group of patients with uterine leiomyoma, admitted to the vascular surgery section for endovascular treatment – uterine artery embolization (UAE). Demographic data, gynecological anamnesis, clinical manifestations, volume of interventions, clinical success and postoperative reproductive function were analyzed.
Results: In 10 years, 278 women were operated with UAE, 124 were included in the study, age 20-55 years, symptomatic myoma 82% (102), nodule size – 3-20 cm, unrealized reproductive function – 37% (46): 16% – nulliparous, 21% – with secondary infertility, 10% – with primary infertility. 66% (82) refused hysterectomy, 24% (30) had contraindications for surgery and 3% (4) had previous myomectomy. UAE bilateral – 120 (98%) cases successfully technical. Clinical success – 95% cases, in 3 cases – planic conservative myomectomy, 5 cases – hysterectomy. At 17% (22) after the UAE there were pregnancies, children born – 11, by caesarean – 3.
Conclusions: UAE is a safe, minimally invasive and effective method in the treatment of uterine fibroma. It can be applied as a first step to women who want to keep the uterus or have contraindications for surgical treatment. UAE requires a rigorous selection of patients to avoid postoperative complications.

Intervenţiile endovasculare în ischemia mezenterică acută şi cronică, experienţa clinicii

D. Jardan, E. Bernaz, R. Cemîrtan, A. Turcan, S. Ungureanu, E. Cerevan
Secţia chirurgie vasculară, Cabinetul de cardiologie intervenţională şi endochirurgie, Secţia chirurgie generală, Spitalul Clinic Republican “T. Moşneagă”, Republica Moldova

Cuvinte cheie: ischemie mezenterică acută, cronică, endovascular

Introducere: Ischemia mezenterică acută (IMA) şi cronică (IMC) încă reprezintă o provocare în materie de diagnostic şi tratament, în ciuda tuturor progreselor făcute în medicina actuală.
Material şi metode: Am inclus în studiu pacienţii supuşi revascularizărilor intestinale endovasculare în perioada 2017-2018 în clinica noastră. Am analizat datele demografice, comorbidități, prezentări clinice și modalități de tratament. Rezultatele perioperatorii au inclus succesul tehnic, ameliorarea simptomelor clinice, complicațiile, mortalitatea.
Rezultate: 4 pacienţi, sex masculin, vârsta medie 64.5 ani. 2 pacienţi – IMA, 2 pacienţi – IMC. Toţi pacienţii prezentau afecţiuni asociate cardiace şi afectare aterosclerotică a altor bazine. Intervenţii: stentare arteră mezenterică superioară – 2 cazuri, stentare trunchi celiac – 1 caz, stentare arteră ilio-colică – 1 caz. Succesul tehnic – 100%, ameliorarea simptomelor clinice – 100%, complicaţii –  1 caz hematom după puncţia a. brahiale tratat chirurgical, mortalitatea – 0. Pacienţii cu IMA nu au necesitat intervenţii pe tractul digestiv după revascularizare.
Concluzii: Revascularizarea intestinului trebuie să fie o etapă obligatorie în tratamentul IMA şi IMC. Abordul endovascular are o rată înaltă de succes tehnic cu efect clinic imediat şi traumatism intraoperator minim.

 

 

Endovascular interventions in acute and chronic mesenteric ischemia, one center experience

D. Jardan, E. Bernaz, R. Cemîrtan, A. Țurcan, S. Ungureanu, E. Cerevan
Vascular Surgery Department, Interventional Cardiology and Endosurgery Cabinet, General Surgery Department, Republican Clinical Hospital “T. Moşneagă”, Republic of Moldova

Keywords: acute, chronic mesenteric ischemia, endovascular

Introduction: Acute (AMI) and chronic (CMI) mesenteric ischemia is still a challenge in terms of diagnosis and treatment, despite all the advances made in current medicine.
Material and Methods: We included patients undergoing endovascular intestinal revascularization during 2017-2018 in our clinic. We analyzed demographic data, co-morbidities, clinical presentations, and treatment modalities. Perioperative results included technical success, improvement in clinical symptoms, complications, mortality.
Results: 4 patients, male, mean age 64.5 years. 2 patients – AMI, 2 patients – CMI. All patients had associated cardiac affections and atherosclerotic impairment of other vessels. Interventions: superior mesenteric artery stenting – 2 cases, celiac trunk stenting – 1 case, ilio-colic artery stenting – 1 case. 100% technical success, improvement of clinical symptoms – 100%, complications – 1 haematoma case after brachial puncture, treated surgically, mortality – 0. Patients with AMI did not require interventions on the digestive tract after revascularization.
Conclusions: The bowel revascularization should be a mandatory step in the treatment of AMI and CMI. Endovascular approach has a high technical success rate with immediate clinical effect and minimal intraoperative trauma.

Evaluarea plăcii aterosclerotice în boala arterială periferică la pacienţii cu diabet zaharat

C. Gherman, R. Ciocan, A. Ciocan
Clinica Chirurgie 2, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

Cuvinte cheie: placă aterosclerotică, boala arterială periferică, diabet zaharat

Introducere: Diabetul zaharat este cauza principală a amputaţiilor non-traumatice la nivel mondial. Pacienţii care suferă de diabet zaharat au un risc de amputaţie a membrelor inferioare de 15 ori mai mare decât populaţia generală. Scopul studiului nostru a fost de a investiga caracteristicile morfopatologice ale plăcii aterosclerotice la pacienţii cu diabet zaharat şi boală arterială periferică.
Material şi metodă: Fragmentele arteriale au fost colectate de la 25 de pacienţi amputaţi pentru un picior diabetic în Clinica Chirurgie II. Fragmentele arteriale recoltate au fost fixate, procesate histologic şi examinate prin microscopie optică.
Rezultate: Examinările membrelor amputate demonstrează calcificarea mediei, prezentă la pacienţii cu diabet zaharat, mai frecvent decât obstrucţia arterială.

 

 

Assessment of atherosclerotic plaque in peripheral arterial disease in patients with diabetes mellitus

C. Gherman, R. Ciocan, A. Ciocan
Surgical Clinic No.2, University of Medicine and Pharmacy ”Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

Keywords: atherosclerotic plaque, peripheral arterial disease, diabetes mellitus

Introduction: Diabetes mellitus is the leading cause of non-traumatic amputations worldwide. Patients suffering from diabetes mellitus have a risk for lower limb amputations 15 times higher than the general population. The aim of our study was to investigate the morphopathological characteristics of the atherosclerotic plaque in the patients with diabetes and peripheral arterial disease.
Material and method: Arterial fragments were collected from 25 patients with diabetic foot amputation in Second Surgery Clinic. The collected arterial fragments were fixed, histological processing and examined by optical microscopy.
Results: Examinations of the amputed legs prove that the calcification of the media is usually present in diabetic patients, more frequently than the arterial obstruction.

Strategii operatorii în traumatismele arteriale ale membrelor inferioare

M. Fodor, A. Buleandra, Ana Maria Zanfir, R. Şandor, L. Fodor
S.C.J.U. Cluj Napoca

Cuvinte cheie: traumatism arterial, scor MESS

Introducere: Traumatismele arteriale ale membrelor inferioare reprezintă 5%-10% din totalul traumatismelor complexe ale membrului inferior. Scorul MESS reprezintă un criteriu important în decizia reconstrucţiei arteriale versus amputaţie. Lucrarea prezintă experienţa personală privind traumatismele arteriale ale membrelor inferioare.
Material şi metodă: Sunt prezentate 4 cazuri de traumatisme vasculare ale membrelor inferioare: 1 – artera femurală comună şi 3 – artera poplitee. Trauma vasculară a fost asociată cu traumatisme musculare şi osoase. Reconstrucţia arterială a fost realizată utilizând interpoziţia de venă safenă internă (1) şi vena safenă externă (3).
Rezultate: Evoluţia postoperatorie a fost favorabilă în 3 cazuri menţinându-se viabilitatea membrului inferior. Un pacient a necesitat amputaţie de coapsă datorită trombozei precoce a grefonului venos utilizat pentru reconstrucţia arterei poplitee.
Concluzie: Indicaţia şi strategia reconstrucţiei arteriale în trauma membrului inferior impune o evaluare complexă adaptată pentru fiecare pacient.

 

 

Surgical plan in arterial trauma of lower limbs

M. Fodor, A. Buleandra, Ana Maria Zanfir, R. Şandor, L. Fodor
S.C.J.U. Cluj Napoca

Keywords: arterial trauma, MESS score

Introduction: Arterial trauma of lower limbs rates 5%-10% of complex lower limb trauma. MESS score should be important criteria in decision making: arterial reconstruction versus amputation. The paper presents the personal experience concerning arterial trauma of lower limbs.
Material and method: 4 cases of arterial trauma are presented: 1 – common femoral artery and 3 – popliteal artery. Vascular trauma was associated with muscular and bone trauma. The arterial reconstruction used the venous graft interposition (internal saphena vein – 1 and external saphena vein – 3).
Results: The postoperative outcome was good in 3 cases maintaining the lower limb viability. One patient had thigh amputation due to precocious thrombosis of vein graft used for popliteal artery reconstruction.
Conclusion: The indication and strategy of arterial reconstruction in lower limb trauma required a complex evaluation adapted for each patient.

Bypass femuro-popliteu simultan cu lambou liber de muşchi dorsal mare pentru necroză extensivă a regiunii calcaneului asociată ischemiei critice a membrului inferior

M. Fodor, R. Şandor, L. Fodor
S.C.J.U. Cluj Napoca

Cuvinte cheie: bypass femuro-popliteu, debridare, lambou liber

Introducere: Ischemia critică a membrului inferior cu necroză extensivă a regiunii calcaneului impune un tratament combinat complex (chirurgie vasculară şi reconstructivă), având următoarele obiective: revascularizarea membrului inferior şi reconstrucţia regiunii calcanee după debridare locală. Este prezentat un pacient cu ischemie critică a membrului inferior drept şi necroză a regiunii calcanee la care s-a realizat simultan bypass femuropopliteu şi lambou liber de muşchi dorsal mare.
Material şi metodă: Pacient în vârstă de 71 de ani se prezintă cu sindrom Leriche tip III şi necroză extensivă a regiunii calcanee drepte. Arteriografia relevă obstrucţie a arterelor iliace comune şi externe bilateral cu permeabilitatea arterelor femurale profunde, obstrucţia arterei femurale superficiale drepte cu permeabilitatea arterelor tibiale anterioare şi poplitee. Iniţial, s-a realizat un bypass aortobifemural cu proteză de dacron 16/8. La 2 săptămâni postoperator, s-a efectuat simultan bypass femuropopliteu cu grefon venos safen intern homolateral inversat, debridarea regiunii calcanene şi reconstrucţia acesteia utilizând lamboul liber de muşchi dorsal mare homolateral. Anastomozele microvasculare au fost efectuate la nivelul vaselor tibiale anterioare.
Rezultate: Evoluţia postoperatorie a pacientului a fost favorabilă cu permeabilitatea bypassului femuro-popliteu la 1 lună, 3 luni, 6 luni, 1 an şi 2 ani şi cu integrare bună a lamboului liber la nivelul regiunii calcanene. Pacientul s-a mobilizat acceptabil.
Concluzie: Abordarea combinată prin chirurgie vasculară şi chirurgie reconstructivă a pacienţilor cu inchemie critică a membrelor inferioare este asociată cu rezultate bune, evitând amputaţiile majore.

 

 

Simultaneous femoral popliteal artery bypass and latissimus dorsi free flap for extensive necrosis of heel region in patient with critical limb ischemia

M. Fodor, R. Şandor, L. Fodor
S.C.J.U. Cluj Napoca

Keywords: femoropopliteal bypass, debridement, free flap

Introduction: Critical limb ischemia with extensive necrosis of heel region requires a complex combined treatment (vascular and reconstructive surgery) with the following aims: revascularization of the foot and reconstruction of the heel after local debridement with maintaining the ambulation. We report a case with critical limb ischemia and heel necrosis treated by simultaneous femoral popliteal artery bypass and latissimus dorsi free flap for foot reconstruction.
Material and method: 71- year old patient with types III Leriche Syndrome presented with extensive right heel region necrosis. Arteriography showed bilateral common and external iliac artery obstruction with patent deep femoral artery; on right side: obstruction of superficial femoral artery with patent popliteal and anterior tibial arteries.  Initially, it was realized an aorto-bifemoral bypass with Dacron 16/8 prosthesis. After 2 weeks, the treatment was followed by simultaneous right femoral popliteal artery bypass with homolateral great saphena vein graft, debridement of right heel region and reconstruction of foot by homolateral latissimus dorsi free flap. The microvascular anastomosis was done on anterior tibial vessels.
Results: The postoperative evolution of patient was positive with maintaining permeability of right femoral popliteal bypass at 1 month, 3 months, 6 months, 1 year and 2 years and a good integration of latissimus dorsi free flap at the heel region. The patient gained progressively good ambulation.
Conclusion: The combined approach (vascular and plastic- reconstruction) in critical limb ischemia patients is associated with excellent results in limb salvage avoiding major amputation.

Terapia în etape a bolii arteriale periferice multisegmentare: cât de mult tratăm?

H.F. Coman
Martin Luther Krankenhaus Bochum

Cuvinte cheie: PAD, terapie, etape

Sarcina de a trata boala arterială periferică (PAD) este rareori uşoară. Mai mult decât atât, când se discută despre PAD multisegmentară, tratamentul devine mult mai complex şi trebuie ţinut cont de o mulţime de factori. Având la dispoziţie atât tratamentul endovascular cât şi chirurgical ar trebui, cel puţin teoretic, ca sarcina medicului curant să devină mai uşoară. Lucrarea de faţă prezintă o abordare în etape a tratamentului PAD (atât chirurgical cât şi endovascular) în conformitate cu stadiul clinic, gradul de extindere a afecţiunii, ghidurile în vigoare, comorbidităţi, speranţa de viaţă, pornind de la experienţa noastră clinică. O revizuire a literaturii de specialitate a fost de asemenea efectuată. Rezultatele arată că strategia noastră ‘cât mai puţin posibil, atât cât e necesar’ a fost eficientă şi a generat rezultatele optime la pacienţii trataţi.

 

 

Step Therapy in Multilevel Peripheral Arterial Disease: How Far Do We Go?

H.F. Coman
Martin Luther Krankenhaus Bochum

Keywords: PAD, step-therapy

Treating a peripheral arterial disease (PAD) is seldom an easy task. Furthermore when treating a multilevel PAD the therapy becomes even more complex and there are a lot of factors that need to be taken into consideration. Having endovascular as well as surgical therapy options at his disposal does theoretically makes things easier for the physician. The paper presents a step-approach of the PAD treatment (both surgical and endovascular) according to the clinical stage, extent of the disease, guidelines, age, comorbidities, life expectancy, starting from our clinical experience. A review of the literature was also performed. The results show that our strategy ‘as little as possible, as much as necessary’ was efficient and provided optimal outcomes for the patients.